O tradiţie şi un obicei pantracic: Mărţişorul românesc (moldovenesc) şi Marteniţa bulgărească

S-a discutat foarte mult despre dezbinarea triburilor tracice. Încă istoricul antic Herodot din Halicarnas a remarcat că: „După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avera o singură conducere şi ar fi uniţi în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt”. Interesant este faptul că, necătând la dezbinarea politică, concomitent, la două popoare distincte, românii (moldovenii) şi bulgarii, care actualmente locuiesc pe pământurilor vechilor traci, tradiţia multimilenară tracică s-a păstrat sub forma Mărţişorului şi Marteniţei. 

mărţişor românesc

 

marteniţa bulgărească

 

Prin romanizare şi slavizare tracii s-au transformat în români (moldoveni) şi bulgari. Cu toate acestea tradiţia mărţilorului a rămas vie şi definitorie pentru români (moldoveni) şi bulgari. Adevăratele valori cu greu pot fi distruse. Astfel, după mii de ani, Mărţişorul şi Marteniţa  ne strigă, celor care au urechi, că noi românii (moldovenii) şi bulgarii suntem fraţi drepţi!

Mărţişorul şi Marteniţa sunt dovezi vii că dezbinarea politică nu poate distruge unitatea spirituală.

Originea Mărturisitorului Mucenic Corneliu (Corneliu Zelea-Codreanu)

Deoarece am auzit nişte voci care declară sus şi tare că sunt pentru pastrarea purităţii de sânge a naţiunii, trebuie să remarc că practic nici o naţiune de pe glob nu poate fi calificată ca fiind „pură”. Intr-o anumită perioadă de timp, mai apropiată sau mai îndepărtată, amestecului etnic au fost supuse toate comunităţile lumii. Este ceva firesc, normai şi de neevitat.
Atrag atenţia acelor conaţionali care susţin ideea purităţii de sânge a naţiunilor că, însuşi Corneliu Zelea-Codreanu are şi strămoşi de altă etnie decât cea română.

Ascendenţa lui Corneliu Zelea-Codreanu

Străbunicul pe linie maternă, Adolf Brauner, era german bavarez. Pe linie paternă, conform unor presupuneri, Corneliu Zelea-Codreanu, ar fi avut strămoşi polonezi sau ucraineni, având în vedere forma primară a numelui de familie, cu rezonanţă slavă – Zelinschi. Cu toate acestea, viabilă este şi ipoteza referitoare la slavizarea numelui. În condiţiile când în Bucovina austriacă se practica slavizarea numelor româneşti, ţinând cont şi de faptul că satul Igeşti, judeţul Storojineţ (acum Ijivţi, regiunea Cernăuţi, Ucraina), unde au locuit strămoşii lui Corneliu Zelea-Codreanu, a fost şi este populat în majoritate de români. Astfel, forma iniţială a numelui de familie pare să fi fost Zelea, transformată la un anumit moment în Zelinschi. Dar nu trebuie să uităm că etnicii polonezi erau destul de numeroşi în Bucovina, iar înrudirile româno-poloneze au fost mai degrabă o regulă decât o excepţie.

Sergiu Antonescu