Încet, dar sigur şi solemn…

Blogul unui îndrăgostit de Basarabia

O carte interesantă privitoare la istoria mişcărilor de dreapta şi de stânga în Cadrilaterul interbelic

leave a comment »

negoita 1

În 2009, la editura “Scrisul Românesc” din Craiova a apărut o carte intersantă privitoare la mişcările de extremă în Cadrilater, scrisă de Cătălin Negoiţă, întitulată “Între stânga şi dreapta. Comunism, iredentism şi legionarism în Cadrilater (1913-1940)”. Autorul abordează subiecte ce ţin de politica etnodemografică promovată în Carilater, în perioada indicată, mişcarea iredentistă bulgară din regiune, aspecte din activitatea organizaţiilor de stânga (comuniste). Un loc aparte, în lucrare, îl ocupă problema comunităţii aromâne şi legăturile unor reprezentanţi ai acesteia cu Mişcarea Legionară.
Autorul evidenţiază puternica influienţa exercitată asupra Mişcării de grupul tinerii studenţi aromâni. Acesta a fost considerabilă, fapt sesizat nu numai prin prezenţa masivă a aromânilor în mişcare, ca şi rolul exercitat aromâni în luarea deciziilor.
Dintre cei mai importanţi, şi mai cunoscuţi, aromâni ce au activat în cadrul Mişcării, autorul enumeră pe Constantin Papanace, Sterie Ciumetti, Doru Belimace, Nicolae Caranica etc.
Aromânii, colonizaţi masiv în Cadrilater după primul război mondial, au servit în calitate de avangardă a Mişcării, având în vedere că idealurile naţionale promovate de Corneliu Zelea-Codreanu au găsit un mediu prielnic în mediul românilor sud-dunăreni.
Cătălin Negoiţă subliniază caracterul psihologic combativ al aromânilor, constituit pe culmile Pindului, în condiţii geografice extremale, în situaţie de conflict permanent cu grecii.
Anume graţie temperamentului lor, dar şi sumei de valori sprituale caracteriste popoarelor montane, aromânii s-au alăturat idealismului naţional promovat de Codreanu.
Treptat aromâni s-au evidenţiat în cadrul Mişcării, formând o grupare distinctă, deosebită de nucleul intelectual Axa al acesteia. Între Gruparea aromânilor şi gruparea Axa va izbucni un conflict, generat de poziţia luată de faţă de gestul Greciei, care a introdus obligativitatea studierii limbii elenă în şcoli. Or, să nu uităm intrasigenţa aromânilor emigraţi în România în privinţa de politicii promovate de Grecia faţă de conaţionalii lor rămaşi în vechea lor patrie.
Pierderile teritoriale ale României, în 1940, a consolidat din nou Mişcarea. În acest sens este important rolul jucat de Constantin Papanace.
Din cele arătate succint, cred că v-aţi convins că cartea lui Cătălin Negoiţă merită să fie citită.
Recomand s-o citiţi şi voi.
S.A.

Written by sergiuantonescu

Noiembrie 15, 2010 la 5:16 pm

Postat in Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: